Județul Bistrița-Năsăud: prezentare

Divertisment

Suprafața: 5355,2 kmp. Numărul orașelor: 4, dintre care un municipiu – Bistrița.
Numărul comunelor: 58
Numărul satelor: 235
Județul Bistrița-Năsăud este situat în partea de Nord a României, fiind încadrat de județele: Maramureș la Nord, Suceava la Est, Mureș la Sud și Cluj la Vest.
Județul înglobează zona de contact a Carpaților Orientali cu Podișul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someșului Mare cu afluenții săi și o mică parte din bazinul mijlociu al Mureșului.
Reședința județului este municipiul Bistrița, alte centre urbane importante fiind: Beclean, un important nod de cale ferată, Năsăud, vechi centru cultural și Sângeorz-Băi, stațiune balneoclimaterică cu izvoare de ape minerale terapeutice.

Județul Bistrița-Năsăud are o populație de 286.225 locuitori, conform Recensământului Populației din 2011, și o densitate de 53 locuitori/kmp.
Gradul de urbanizare al județului este de 36,7%. Numărul persoanelor din mediul urban este de 104.970, iar al celor din mediul rural 181.255. Bistrița-Năsăud se numără printre cele 11 județe ale țării în care populația rurală reprezintă peste două treimi din populația stabilă a județului (63,3%).
La nivelul anului 2011, structura etnică a județului cuprindea: români 90,3%, maghiari 5,2%, romi 4,3% și alte etnii 0.5%.

Bistrița-Năsăud prezintă un relief variat și complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei. Pe teritoriul județului se conturează trei zone de relief: montană, care cuprinde o cunună de munți din Carpații Orientali, grupa nordică și mijlocie, în care intră masivele Țibleș, Rodna, Suhard, Bârgău și Călimani; de deal, care ocupă partea centrală și de Vest a județului și aproximativ 75% din suprafața sa; de luncă, ce însoțește cursurile principalelor râuri, în principal al Someșului Mare și afluenților săi.
Rețeaua hidrografică a județului este axată pe râul principal Someșul Mare, lungimea totală a acestei rețele însumând aproximativ 3.030 km. Pe teritoriul județului există câteva lacuri și bălți cu geneză diferită: lacurile glaciare din Munții Rodnei (Lala Mare, Lala Mică), bălțile sărate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Sărata, Sărățel.

Lacurile naturale sunt prezente doar în zona Munților Călimani și Rodnei și sunt de origine vulcanică. Dintre lacurile cu importanță economică fac parte: lacul de la Colibița (amenajare hidroenergetică) și lacurile de la Budurleni și Manic (amenajări piscicole).
Lacul de acumulare Colibița (volum de 75,12 milioane metri cubi, lungime de 7.400 metri, lățime 1.100 metri) asigură și alimentarea cu apă a localităților din aval.
Pe raza teritorială a județului Bistrița-Năsăud se află două parcuri naționale, încadrate în categoria a II-a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii): Parcul Național Munții Rodnei, cu o suprafață de 46.399 ha, din care 37.429 în județul Bistrița-Năsăud; Parcul Național Călimani (suprafață de 24.041 ha, din care în județul Bistrița-Năsăud 112 ha), cu roci, minerale și structuri geologice deosebite, faună și floră montană cu specii foarte rare.

Lista rezervațiilor naturale din județul Bistrița-Năsăud mai include: rezervația botanică ”Poiana cu Narcise din Masivul Saca” (5 ha); rezervația mixtă ”Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” (100 ha); rezervația speologică ”Peștera Cobășel” (1 ha); rezervația mixtă ”Izvoarele Mihăiesei” (50 ha); rezervația mixtă Bila — Lala (2.568 ha); rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha); rezervația Valea Cormaia (50 ha), Parcul Dendrologic Arcalia situat în comună Șieu Măgheruș, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori și arbuști, Cheile Bistriței Ardelene (50 ha), Rezervația naturală Comarnic (monument al naturii, tip paleontologic), Crovul de la Larion (tip botanic, 250 ha), La Sărătură — Blăjenii de Jos (tip botanic, 5 ha), Lacul Zagra, Locul fosilifer Râpa Mare, Masivul de sare de la Sărățel (monument al naturii, tip geologic), Pădurea Posmuș, Poiana cu narcise de pe Șesul Mogoșenilor, Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului, Piatra Corbului, Piatra Cușmei, Piatra Fântânele, Peștera Tăușoare, Râpa cu păpuși, Râpa Verde, Stâncile Tătarului — Munții Călimani (25 ha), Tăul Zânelor (25 ha), Valea Repedea (22 ha), Vulcanii noroioși ”La Gloduri”, Zăvoaiele Borcutului.
Un potențial turistic important îl are și zona Pasului Tihuța. Alte puncte de atracție turistică sunt stațiunile Piatra Fântânele, Colibița, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia și stațiunea balneoclimaterică Sângeorz — Băi.
Județul Bistrița-Năsăud dispune de o suprafață agricolă ce reprezintă peste 50% din teritoriul județului. Terenul arabil deține ponderea cea mai reprezentativă în comunele din zona colinară a Câmpiei Transilvaniei.
Pădurile ocupă peste 30% din suprafața județului, cele mai întinse arii de pădure aflându-se în subzonele Rodna, Năsăud și Bârgău.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns