Casa Memorială „Andrei Mureșanu” din Bistrița ilustrează viața și activitatea „bardului Revoluției de la 1848” prin acte oficiale, scrisori, cărți și publicații expuse, reflectând totodată și creația sa literară, activitatea de ziarist patriot, dar și pe cea de dascăl și traducător.
Amplasată pe strada Andrei Mureșanu nr. 19, în Bistrița, județul Bistrița Năsăud, casa este locul în care marele patriot și-a petrecut copilăria.
Construită la începutul secolului al XIX-lea în stilul caselor românești tradiționale — plan dreptunghiular, cu tindă, cu „cameră de oaspeți” și bucătărie cu cuptor, totul mărginit spre curte de un pridvor de lemn cu stâlpi frumos ciopliți — completează structura și arhitectura orașului din acea perioadă. În această casă, ce a aparținut bunicilor dinspre mamă ai poetului, s-a mutat Andrei Mureșanu împreună cu familia, după ce casa natală le-a fost distrusă într-un incendiu, în 1822, așa cum arată site-urile www.primariabistrita.ro și locuridinromania.ro.
Poetul Andrei Mureșanu s-a născut la Bistrița, la 16 noiembrie 1816, fiind al treilea fiu al soților Teodor Mureșanu și Eftimia Sărățeanu. Primii pași pe calea învățăturii i-a făcut în familie, cu Dănilă Doboș, un știutor de carte dintr-un sat grăniceresc. Începând cu 1825 a urmat cursurile școlii germane, a absolvit gimnaziul piarist în anul 1832, obținând calificativul excepțional (eminentia), după care a plecat la Blaj, unde i-a avut ca profesori pe Simion Bărnuțiu și Ioachim Mureșanu, cu care a legat o strânsă și durabilă prietenie. La îndemnul acestora, s-a stabilit la Brașov, unde a ocupat postul de institutor la vechea școală românească din Cetate (1883-1840) și de profesor la Gimnaziul latino-german (1840-1849). În paralel, s-a afirmat în publicistică, în traduceri, versuri și proză, astfel că la 21 iunie 1848 îi apărea, în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” nr. 25, poezia „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române” ce avea să devină imnul Revoluției române de la 1848, iar după punerea ei pe note muzicale de Anton Pann, imnul de stat al românilor. În anul 1862 s-a tipărit la Brașov volumul „Din poeziile lui Andrei Mureșanu”, premiat de „Astra”, iar un an mai târziu, la 23 octombrie 1863, Andrei Mureșanu s-a stins din viață fiind înmormântat la Brașov.
Casa Memorială a fost restaurată după proiectului întocmit de arhitectul Mariana Michiu, în 1984, iar de atunci adăpostește o expoziție de istorie a revoluției române de la 1848. De asemenea, aici funcționează, din anul 1994, filiala Bibliotecii Județene pentru copii și tineret.
Interiorul său adăpostește bogate colecții de carte, scrisori, publicații, acte oficiale, întreaga operă a autorului „Răsunetului” românesc. Este păstrată aici inclusiv fotografia casei natale. Expoziția este o dovadă vie a Revoluției de la 1848, evidențiază strânsele legături dintre revoluționarii români din cele trei provincii istorice românești, puternicul caracter unitar al ideilor și acțiunilor revoluționare, precum și aspecte în parte inedite ale evenimentelor revoluționare desfășurate pe teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud.
Începând cu anul 1994 Casa Memorială, adăpostește și colecțiile de carte ale Bibliotecii Județene pentru copii și tineret, cuprinzând circa 20.000 de volume. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.