Nu este casă de bistrițean în care să intri și să nu fii îmbiat la masă cu un pahar de țuică. Țuică autohtonă, din prune bistrițene, de o calitate recunoscută peste tot în țară și chiar în străinătate. Este bună când este servită înainte de masă, dar și la ocazii festive, iar producătorii se laudă cu mărgelele pe care le face țuica lor atunci când este agitată. Orice țuică ce se respectă nu poate avea sub 50 de grade tărie.
Țuica de Bistrița și prunul de Bistrița reprezintă deja tradiții în această zonă a țării. Fie că vorbim de Valea Bârgăului, Valea Someșului sau Valea Ilvelor, cazanele în care se fierbe țuica de prune sunt o prezență la fel de familiară ca râurile care străbat aceste sate. Iar septembrie este luna în care se culeg fructele coapte, încep pregătirile pentru noua producție și văile se umplu de miros de borhot.
În comuna Salva, Ioan Angelini moștenește de la familia sa cazane vechi, de aramă, din care face o țuică cu mărgele cu care se mândrește peste tot. Atât de mândru încât a și înregistrat această marcă.
‘Țuica cu mărgele de Salva este o țuică sută la sută naturală. Totodată, această țuică este fabricată în cazane de aramă, din moși strămoși, așa cum este obiceiul la noi. Este marcă înregistrată, avem toate actele în regulă. Acum încercăm să ne facem contracte cu un investitor din străinătate, chiar și din România avem cereri foarte mari, fiindcă suntem singurii autorizați după lege și cu antrepozit fiscal din județul Bistrița-Năsăud’, spune Angelini.
Nu vrea să dezvăluie niciun secret legat de procesul de fabricație, dar ține să specifice că ‘mărgelele fac tăria țuicii, adică, dacă țuica este sub 50 grade, nu mai face mărgică, dacă este peste 50 grade, face mărgică’.
Ioan Angelini afirmă că în această toamnă recolta de prune este una peste așteptări. Nu folosesc decât prune bistrițene, pe care le consideră cele mai potrivite pentru o țuică de calitate. Are o livadă de zece hectare de pruni, o alta de 50 hectare de meri, încă cinci hectare de peri și meri și, în plus, a concesionat pe o perioadă de zece ani alte 30 de hectare cultivate cu pruni. Se declară mândru că este bistrițean și spune că țuica este unul dintre brandurile județului.
‘Țuica este un brand al județului. Sunt mândru că sunt din județul Bistrița-Năsăud, iar această țuică de Bistrița a fost renumită în toate țările lumii’, afirmă producătorul din Salva.
În comuna Ilva Mică, alți bistrițeni au relansat, acum un an, producția de țuică a familiei Galben, recunoscută încă din anul 1938. Cel care a pornit afacerea în urmă cu peste 70 de ani a fost Ilie Galben, originar din comuna Feldru. După război, în 1946, acesta a cumpărat un cazan modern, vienez, iar un an mai târziu și-a înregistrat fiscal distileria proprie. Țuica fabricată în prezent îi poartă numele, iar rețeta este dusă mai departe de către nepoți. În luna august a acestui an, pălinca de Ardeal a familiei Galben a obținut locul al doilea la categoria băuturi alcoolice în cadrul Festivalului internațional de produse tradiționale din Zakopane, Polonia. Pentru că țuica lor, indiferent că este de prune sau de mere, este dublu distilată, nu conține aditivi, iar termenul de valabilitate este nelimitat.
Familia Galben nu doar vrea să ofere o țuică de calitate, ci pune un accent deosebit și pe modul de prezentare. Sticlele sunt pictate cu pană de păun, decorate cu ciucur, sigilate cu dop de ceară, iar formele sunt diverse, mergând chiar până la sticle lunguiețe, sub formă de săbii. Au avut grijă să se înregistreze și la OSIM, pentru a avea garanția că nu vor exista imitații pe piață. Concurența este, până la urmă, una acerbă, nu doar în județ, ci și în regiune.
Rețeta unei țuici de calitate o dau, în primul rand, prunele. Iar prunul de Bistrița este considerat de către specialiști un soi autofertil excelent. Fructele sunt de mărime medie, alungite, de culoare bleumarin, cu pulpă foarte dulce și aromată, neaderentă la sâmbure. Ideale nu doar pentru țuică, ci și pentru gemuri și prăjituri.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.