Casa Memorială „George Coșbuc” din județul Bistrița-Năsăud

Divertisment

Casa Memorială „George Coșbuc” din județul Bistrița-Năsăud este leagănul copilăriei marelui poet George Coșbuc (1886-1918), locul care l-a inspirat să creeze opere memorabile. ”Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața (…). Scrisul lui Coșbuc trăiește și va trăi cât va trăi neamul românesc”, scria Liviu Rebreanu în ziarul ”Lumina” în anul 1918.

Aflată la aproximativ 15 km de orașul Năsăud, în centrul comunei Hordou — care astăzi poartă numele poetului—, este una dintre cele mai vechi clădiri din spațiul Țării Năsăudului și a fost ridicată de tatăl poetului, Sebastian Coșbuc, după anul 1840, așa cum arată www. casememoriale.ro și www.complexulmuzealbn.ro. Este o căsuță tipic țărănească, vopsită în alb, cu acoperiș din șindrilă de lemn și obloane grele de lemn la ferestre. O placă din marmură albă atrage atenția prin mesajul că în această casă s-a născut cel ce și-a scris în două versuri toată esența și adevărul existenței sale: „Sunt inima-n inima neamului meu/ Și-i cânt și iubirea și ura…”

George Coșbuc s-a născut în această casă la 20 septembrie 1866, într-o familie numeroasă, fiind al șaptelea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, de asemenea fiică de preot. A crescut cu poveștile spuse de mama sa și de alți oameni de la țară și a învățat să citească încă de la vârsta de cinci ani. Educația timpurie a primit-o la școlile din Hordou, Telciu și Năsăud, unde s-a îndrăgostit nu numai de literatură, ci și de folclorul românesc. Cele mai cunoscute poezii ale sale sunt ”Nunta Zamfirei”, ”Mama”, ”Numai una”, ”Trei, Doamne, și toți trei”, ”El Zorab”, ”Dușmancele”, ”Noi vrem pământ!”, iar cei mici îl descoperă în poezii ca ”Iarna pe uliță” sau ”La oglindă”. 

În 1889 George Coșbuc s-a stabilit la București. A fost funcționar la Ministerul Cultelor (1890-1893), șef al Biroului administrativ și de corespondență al Casei Școalelor (1902), dedicându-se muncii de ridicare culturală a satului. A fost ales membru corespondent (1 aprilie 1900), apoi membru titular (la 20 mai 1916) al Academiei Române.

A murit la București, la 9 mai 1918, la vârsta de 51 de ani, înainte să vadă înfăptuită Marea Unire.

Casa poetului a devenit, în 1905, la inițiativa lui Iuliu Moisil, casă memorială și muzeu, fiind considerat primul muzeu de literatură română din țara noastră. În mai 1922 a fost dezvelită prima placă comemorativă pe zidul casei, la patru ani de la moartea poetului, din inițiativa unui grup de profesori și studenți mediciniști clujeni, iar trei ani mai târziu, în 1925, numele satului Hordou se schimbă în Coșbuc.

În 1954 a fost cumpărată de statul român de la unul dintre descendenții familiei Coșbuc și a fost restaurată. În prezent casa-muzeu încearcă să redea atmosfera copilăriei lui George Coșbuc prin prezența unor obiecte care au aparținut acestuia și familiei sale. În primele trei încăperi — tinda, camera de zi și camera poetului — sunt expuse piese de mobilier, tablouri de familie, cărți din biblioteca personală, fotografii, documente, corespondență, traduceri, tablouri de familie obiecte decorative (ștergare, farfurii), ce întregesc această atmosferă idilică și patriarhală.

Pot fi admirate aici leagănul, pupitrul și scaunul de școlar, trusa de voiaj, manuscrise, ediții ale operei sale, dar și obiecte personale. De asemenea pot fi admirate băncuța școlarului, o etajeră cu operele poetului, pelerina și pălăria lui, alături de mobilierul obișnuit. Tot aici se află și un fragment din cele peste 30.000 volume din biblioteca lui George Coșbuc, reprezentativ prin valoare documentară.

Următoarele trei încăperi sunt dedicate expoziției despre viața și opera poetului, dar și despre istoria acestei clădiri emblematice pentru muzeografia literară românească. Aici sunt expuse numeroase fotografii, documente, corespondență, o serie de ediții din opera sa precum și traduceri.

În curtea casei se află bustul poetului realizat de Corneliu Medrea, iar nu departe de locuință se află și moara despre care a scris Coșbuc în poezia ”Mama” și care acum face parte din patrimoniul casei memoriale.

Casa Memorială George Coșbuc din Bistrița-Năsăud ne ajută să pătrundem în universul poetului, să înțelegem o fărâmă din viața, frământările și geniul său creator.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *