Colibița, perla neșlefuită a turismului bistrițean

Divertisment

A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nu s-ar povesti, un sat situat într-o zonă sălbatică a Munților Călimani, Colibița, unde oamenii își duceau traiul liniștiți, ocupându-se cu creșterea animalelor și agricultura.

A venit, însă, anul 1977 și sătenii din Colibița au aflat că viața lor se va schimba pentru totdeauna, că satul lor liniștit va dispărea și că în locul său va apărea un imens lac de acumulare. Și-au strămutat casele, biserica și cimitirul și au făcut loc barajului care poartă și astăzi numele satului, construit pe cursul râului Bistrița Ardeleană.

Lacul artificial de acumulare de la Colibița, situat la altitudinea de 900 metri, ocupă o suprafață de 270 hectare, având 13 kilometri lungime și un volum estimat de 65 milioane metri cubi de apă. Construcția este amplasată pe raza comunei Bistrița Bârgăului, accesul în zonă făcându-se din DN 17, prin DJ 173A. Lucrările la barajul construit cu scop hidroenergetic au început în anul 1977 și s-au finalizat 14 ani mai târziu. 

Faptul că lacul a fost creat peste satul lor i-a nemulțumit pe oamenii de acolo, astfel că poveștile legate de blestemele aruncate asupra lacului pot avea un substrat de adevăr. Se spune că lacul își cere în fiecare an tributul — deși trec ani la rând fără ca cineva să se înece în apele întunecate ale acestuia, dar și că există un blestem ca lucrările la drumul care duce la baraj să nu se termine niciodată — chestiune care ține mai mult de alocările de la bugetul județean, până acum fiind modernizat drumul din apropierea lacului, în jurul căruia a apărut o adevărată stațiune turistică.

Se spune despre Colibița că are o frumusețe sălbatică și că aerul de aici este la fel de ozonat ca cel pe care îl respiră elvețienii. Și este adevărat, peisajele de aici sunt cu adevărat spectaculoase. Înconjurată de păduri de brazi și molizi și de stânci, Colibița este o destinație turistică ce promite să crească de la an la an.

Lacul de acumulare, rezervațiile peisagistice Stâncile Tătarului și Cheile Bistriței Ardelene, cu Cascada Diavolului, precum și rezervația naturală Tăul Zânelor sunt locuri care atrag turiștii an de an. La început au fost bistrițenii care urcau cu cortul până la lac, pe urmă au început să apară, încet-încet, casele de vacanță, pensiunile, ajungându-se acum până la resorturi de patru stele și turiști din întreaga țară și din străinătate. 

Zona este într-o continuă transformare, iar numărul tot mai mare de construcții a făcut ca accesul la lac să fie restricționat total pentru omul obișnuit.

Ce poți face la Colibița? Poți pescui, înota, poți să te plimbi cu barca, hidrobicicleta sau canoe, poți face plajă (unul dintre hotelierii din zonă a amenajat la marginea lacului o plajă cu nisip și umbreluțe din stuf). Poți urca pe munte, pe traseele amenajate, poți să faci plimbări cu bicicleta sau pur și simplu te poți așeza pe un șezlong să te bucuri de natură și de aerul curat.

Peste câțiva ani, s-ar putea ca turiștii să vină la Colibița și pentru a schia. Consiliul Județean Bistrița-Năsăud are în vedere construirea unui domeniu schiabil în zona Văii Bârgăului și deja a început demersurile pentru achiziționarea unui teren cu deschidere la lacul de acumulare, în scopul amenajării unei zone de agrement și de camping.

În strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014-2020 se vorbește despre ”valorificarea superioară a lacului Colibița (ex. schi nautic, scufundări, canotaj, pescuit sportiv etc.)”, dar și despre ”dezvoltarea agro-turismului (Colibița, Tiha Bârgăului etc.) prin certificarea pensiunilor, dezvoltarea serviciilor integrate de marketing și informare, accesul facil la internet și la bancomate, precum și realizarea de evenimente tematice pentru diverse grupuri țintă pe tot parcursul anului”.

Toate acestea dovedesc că pășim încă pe un teren virgin când este vorba despre Colibița, care aspiră la titlul de stațiune turistică. Mai sunt, însă, pași importanți de făcut, atât în ceea ce privește infrastructura rutieră și de apă-canal, cât și în infrastructura turistică, iar fondurile europene par a fi, în viziunea administrației județene, cea mai sigură modalitate de a asigura transformarea zonei într-o stațiune de interes național.

Lacul de acumulare de la Colibița a atras și atenția instituțiilor din domeniul sportului. S-a vorbit despre construirea aici a unei baze sportive de caiac-canoe, însă alocările bugetare promise nu au mai venit. Direcția Județeană pentru Sport și Tineret (DJST) și-a trasat, totuși, ca obiectiv principal, realizarea unui Centru de Educație Alternativă și Agrement la Colibița.

”E un pic forțată denumirea, dar este așa pentru a putea accesa și fonduri europene. Realizarea acestui proiect ar crea premisele exploatării unui potențial pe care îl avem noi neexploatat în acest moment — lacul de la Colibița. Acolo avem posibilitatea dezvoltării unor sporturi nautice, în special canoe — și o să explic de ce canoe și nu canotaj, spre exemplu. În canotaj există niște indicatori ai tipului somatic al campionului și nu ne încadrăm acolo din cauza taliei. În ceea ce privește canoe, însă, s-a demonstrat științific că, dacă elevii selectați sunt foarte tari pe mișcarea inversă, care la canoe ar fi datul la coasă, atunci explicabil ar fi că există un potențial fantastic acolo. Ca și confirmare, uitați-vă ce s-a întâmplat cu canotajul românesc în momentul în care selecția națională nu a mai fost făcută tradițional pe Brăila, Galați, Giurgiu, Constanța, ci a fost făcută în Bucovina, și de acolo sunt toate marile noastre campioane”, a explicat directorul DJST Bistrița-Năsăud, Constantin Florian.

Realizarea acestui obiectiv ar fi benefică și pentru sporturile extreme, în special pentru segmentul de vârstă tineret. Nu în ultimul rând, ar fi vorba și despre realizarea unui plan de venituri consistent, care ar diminua dependența Direcției pentru Sport de subvențiile date de ministerul de resort.

În același timp, Primăria Bistrița Bârgăului, de care aparține administrativ Colibița, studiază posibilitatea construirii unei hidrocentrale cu pompare în zona lacului de acumulare, amintind că barajul a fost realizat, totuși, în scop hidroenergetic.

Ideea a dus la nașterea unui conflict între primarul comunei, Vasile Laba, și proprietarii de pensiuni turistice. Primul acuză investitorii în turism că nu plătesc taxe pentru cazarea turiștilor și că deversează apa menajeră în lac, în timp ce ceilalți militează pentru dezvoltarea turistică a zonei și salvarea propriilor investiții.

Câte dintre planurile țesute în jurul lacului de acumulare de la Colibița vor fi și realizate, doar timpul poate spune. Deocamdată, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud, în administrarea căruia se află lacul, așteaptă fonduri pentru lucrările de revizie la baraj și de amenajare a zonei din aval.

Directorul Petru Drăgan spune că anul acesta, cel mai probabil, vor începe lucrările în aval, urmând ca, în timp, să se ajungă și la golirea, pentru prima dată, a lacului, pentru verificarea barajului. Atunci se va vedea ce s-a mai păstrat din satul de odinioară și vor fi demonstrate/demontate și legendele despre peștii uriași care ar trăi în lac.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *